E joi...dar sunt in concediu si, deci, ce importanta are ce zi a saptamanii este...mi-am inceput dimineata cu o cafea, putina muzica si bloguri. De mult nu am mai avut atata timp sa pot sa navighez pe internet o dimineata intreaga...mereu trebuia sa ma ridic din pat...ba sa hranesc pestele, ba sa schimb apa pisicii, ba imi aduceam aminte ca trebuie sa scot ceva carnita la dezghetat ca trebuie sa gatesc...Acum insa, fiind la mama acasa :), mi-am luat o dimineata libera...
Si bloguind eu asa...am dat peste un articol care mi-a placut la nebunie... suntfrumoasa.com. Am citit articolul pe care va invit sa il cititi si voi si m-am intrebat daca putem trai fara EI...
Spunem mereu ca sunt copii...ca nu se maturizeaza niciodata...ca nu sunt romantici...ca nu ne aduc flori...ca nu spala vasele...ca adorm imediat dupa ce fac dragoste si uita sa ne tina in brate...ca prefera fotbalul in locul unui film siropos intr-o duminica seara...ca se uita in decolteul vreunei trecatoare chiar si atunci cand in mana lor este mana prietenei...sau ca sunt neindemanatici...dar daca ei nu ar fi...ne-ar fi mai bine?
Parerea mea:
Femeile si barbatii nu pot trai unii fara ceilalti. Totusi, femeile sunt cele care conduc. Nu o spun pentru ca sunt femeie...o spun pentru ca am auzit multi barbati recunoscand asta. De cele mai multe ori, barbatii de varsta a treia sunt de aceasta parere...Se spune ca "Barbatul este capul, insa femeia este gatul" si chiar cred asta...iar barbatii ajung pana la urma, desi se dau cocosi, sa creada asta. Mai cred ca sentimentul de siguranta, de protectie, pe care un barbat il poate oferi unei femei, nu poate fi asimilat nici unui alt sentiment. O dimineata in bratele barbatului ales este sublima asa cum cred ca este o dimineata pentru un barbat in bratele femeii alese.
Mi-am adus aminte o povestioara pe care am auzit-o in tren de la un barbat de varsta a treia care sustinea ca femeia este cea care conduce barbatul. Avusese destule intalniri cu oameni sus-pusi, presedinti de state despre care povestea ca nu luau o decizie fara a cere aprobarea sotiei. Povestioara e cam asa...
Un tanar isi intreaba tatal:
"Tata, cine este seful la noi in casa?"
"Pai, dragul meu, mama este seful in casa noastra. " ii raspunde tatal.
"Cum se poate asa ceva, tata? Nu e normal ca barbatul sa conduca intr-o casa?"
"Fiule, eu iti propun urmatorul lucru: ia tu 20 de cocosi, un cal alb si un cal negru, si pleaca in lume. Bate la portile oamenilor si intreaba-i cine este seful la ei in casa. Sa dai un cocos celor care spun ca femeia conduce, si un cal pentru cei care spun ca barbatul conduce."
Zis si facut. Ia tanarul cocosii si caii si pleaca. Bate la porti, pune intrebarea, da oratania si isi vede de drum. Unii au spus ca in casa lor este egalitate, altii au spus ca femeia conduce. La un moment dat, ii apare la o poarta un barbat bine-facut.
"Buna ziua, domnule. Vin si eu de departe si am o intrebare. Mai am aici un cocos, un cal alb si unul negru. Vreau sa stiu cine este seful in casa dumitale? Daca imi veti spune ca femeia este, va voi da un cocos, iar daca imi veti spune ca este barbatul, va voi da unul din acesti doi cai."
"Ha, ce intrebare e asta? Bineinteles ca eu sunt seful in aceasta casa."
"Of, de mult astept acest raspuns. Va rog sa va alegeti, calul alb sau calul negru?"
"Hmm, aleg calul alb ca are coama mai frumoasa si este pintenat"
Intre timp, alaturi de barbat, apare sotia care intreaba:
"E totul in regula? Cu cine stai aici de vorba?"
"Draga mea, a venit tanarul acesta si vrea sa stie cine este seful in casa noastra. I-am spus ca eu sunt seful si m-a pus sa aleg un cal. Eu l-am ales pe cel alb ca are coama mai frumoasa si este pintenat."
"Hm, scumpule, eu spun sa il alegem pe cel negru ca este mai robust."
"M-am razgandit, il vreau pe cel negru" ii spune barbatul tanarului.
"Domnule, cu regret va spun ca nu va pot da calul. Este clar ca si in casa dumneavoastra, femeia conduce. Asa ca va ofer ultimul cocos care mi-a mai ramas."
Si, spunand acestea, tanarul s-a intors acasa cu cei doi cai.
Dupa cum spuneam, femeia conduce, desi barbatii foarte greu recunosc asta. Sper sa nu fi fost prea rautacioasa cu barbatii care citesc aceasta postare. E adevarat ca ne dam mature, desi avem suflet de copile... dar la fel de adevarat este si ca barbatii se dau duri, cand de fapt, sunt sensibili, romantici si iubareti.
Concluzia mea: Femeile si barbatii se completeaza unii pe ceilalti. Nici femeile nu pot trai fara barbati...si nici barbatii nu pot trai fara femei. Sensibilitatea barbatului iese la suprafata datorita femeii...si duritatea femeii iese la suprafata datorita barbatului. O femeie scoate ce e mai bun dintr-un barbat...si nu voi spune ca un barbat scoate ce e mai bun dintr-o femeie...voi spune doar ca un barbat determina o femeie sa dea tot ce are mai bun...cred ca a sunat egoist sa spun lucrul asta...dar...sunt femeie...
Voi ce credeti? Ce ar fi barbatii fara femei? sau...Ce ar fi femeile fara barbati?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu